- Privirea incetosata sau dubla, stare inexplicabila de somnolenta, greata
- Pierderea brusca a echilibrului, ameteala si probleme in coordonarea membrelor
- Amortirea brusca a fetei, a unui picior sau a unei miini, in special pe o anumita parte a corpului
- Dureri bruste de cap, fara o cauza anume
- Tulburari bruste de memorie, dificultati in vorbire si imposibilitatea de a intelege ceea ce se vorbeste in jur
- Simptomele accidentului vascular cerebral ischemic difera de cele ale accidentului vascular cerebral hemoragic. De asemenea, simptomele depind de localizarea cheagului sangvin sau a hemoragiei si de extinderea regiunii afectate. Simptomele AVC ischemic (cauzat de un cheag ce a blocat un vas sangvin):   
apar de obicei in jumatatea corpului de partea opusa zonei din creier in care este cheagul. Simptomele unui AVC hemoragic (cauzat de o sangerare in creier): pot fi similare celor produse de AVC ischemic, dar se deosebesc prin simptome legate de tensiunea crescuta in creier, cum ar fi dureri de cap severe, greturi si varsaturi, "intepenirea" gatului, ameteli, convulsii, iritabilitate, confuzie si posibil inconstienta.
- Simptomele accidentului vascular cerebral pot progresa repede (in cateva minute sau ore) sau in mod treptat. La inceput poate aparea o usoara slabiciune intr-un brat sau picior si se poate ajunge, treptat, la incapacitatea de a misca bratul si piciorul de pe o parte a corpului. In cazul in care accidentul vascular cerebral este provocat de un cheag de sange mare (ischemic), simptomele apar brusc, in decurs de cateva secunde.

3) Efectele accidentului vascular cerebral (AVC)  
O persoana care a suferit un accident vascular cerebral poate sa ramana cu dizabilitati fizice sau pshihice dar nu este obligatoriu. Este deosebit de important sa fie detectat si tratat la timp. In caz contrar, acesta afectiune poate produce chiar moartea. In functie de gravitatea accidentului si de partea pe care se produce, accidentul vascular cerebral poate duce la:

- Modificari ale emotiilor
- Modificari ale judecatii, ratiunii
- Tulburari de memorie
- Modificari in rapiditatea cu care sunt facute activitatile
- Modificari ale perceptiilor (capacitatea de a aprecia distanta, marimea, pozitia, ritmul miscarilor, forma, si relatia dintre partile componente ale unui intreg)
- Probleme datorate neglijarii partii afectate a corpului
- Schimbari de comportament
- Dificultati in vorbire si in a intelege ceea ce se vorbeste
- Neputinta de a se hrani si a mesteca

4) Factorii de risc in accidentul vascular cerebral (AVC)
Persoanele care sunt mai expuse unui asemenea accident, prezinta anumiti factori de risc. Unii dintrea acesti factori de risc pot fi controlati (adica exista lucruri pe care le putem face pentru a reduce la maxim respectivii factori de risc) iar altii nu pot fi controlati de catre noi.
       
a) Factorii de risc controlabili:
- Obezitatea
- Tensiunea arteriala crescuta (hipertensiunea) este al doilea factor de risc ca importanta dupa varsta
- Lipsa activitatii fizice
- Folosirea de cocaina sau a altor droguri
- Fumatul, inclusiv fumatul pasiv
- Consumul crescut de alcool (peste 5 pahare de alcool intr-un timp scurt)
- Diabetul zaharat. Aproximativ 25% dintre persoanele cu diabet zaharat decedeaza prin AVC. Prezenta diabetului creste de 2 ori riscul de accident vascular cerebral din cauza afectarii circulatiei care apare in aceasta boala.
- Alte afectiuni ale inimii, precum fibrilatia atriala, endocardita, afectiuni ale valvelor cardiace, foramen ovale patent sau cardiomiopatie
- Folosirea unor medicamente, cum sunt anticonceptionalele orale - in special la femeile care fumeaza sau care au avut pana in prezent tulburari de coagulare - si anticoagulantele sau corticosteroizii. Se pare ca la femeile aflate in menopauza, terapia de inlocuire hormonala are un risc mic de accident vascular cerebral
- Afectiuni ale arterelor coronare, care pot determina aparitia unui infarct miocardic si a unui accident vascular cerebral
- Nivelul crescut de colesterol din sange poate duce la afectiuni ale arterelor coronare si la infarct miocardic, care la randul lor determina lezarea musculaturii inimii (miocardului), iar aceasta la randul ei poate determina cresterea riscului de AVC

b) Factorii de risc necontrolabili
- Prezenta in trecut a unui accident vascular cerebral sau a unui accident ischemic tranzitor.
- AVC in familie. Riscul de AVC este mai mare daca un parinte, un frate sau o sora a avut un accident vascular cerebral sau un accident ischemic tranzitor.
- Sexul. Accidentul vascular cerebral este mai frecvent la barbati decat la femei pana la varsta de 75 ani, dar dupa aceasta varsta femeile sunt mai afectate. La toate varstele, mai multe femei decat barbati decedeaza din cauza unui AVC.
- Rarsta. Riscul de accident vascular cerebral creste cu varsta. Riscul se dubleaza cu fiecare decada dupa 55 ani. Cel putin 66 de procente din toate persoanele cu AVC au varsta de 65 de ani sau mai mult.

5) Fiziopatologia accidentului vascular cerebral - Ischemia cerebrala
Cunoasterea mecanismelor si fiziopatologiei ischemiei cerebrale si a infarctului cerebral in special, este de interes practic deosebit pentru o terapie si o profilaxie adecvata. Toate accidentele ischemice rezulta dintr-o scadere a debitului sanguin intr-un anumit teritoriu al creierului, care nu primeste oxigenul si glucoza necesara si la nivelul caruia se acumuleaza o serie de produsi de catabolism. Infarctele cerebrale sunt in stransa legatura in imensa majoritate a cazurilor cu o ocluzie arteriala, permanenta sau temporara. Aceasta ocluzie poate fi de origine trombotica sau embolica.

a) AVC trombotic
Cauza cea mai frecventa a accidentului vascular cerebral trombotic o constituie ateroscleroza. Ateroscleroza are o frecventa foarte mare, 70% din cazurile de AVC fiind atribuite acestei boli. Principalii factori care faciliteaza instalarea aterosclerozei sunt: incarcarea lipidica, legata sau nu de obiceiurile alimentare, hipertensiunea arteriala, diabetul, o serie de tulburari hormonale, tulburari de hemostaza si coagulare, fumatul, etc. Aparitia placilor de ateroscleroza determina ingustari progresive excentrice ale lumenului arteriar La nivelul placii de aterom se formeaza trombi murali, albi, care reprezinta stadiul prealabil in constituirea trombului rosu sau mixt.

Trombusul format poate evolua in trei moduri:
- trombusul poate deveni oclusiv (acesta se extinde tot mai mult)
- trombusul poate suferi o organizare locala ce-l incorporeaza la peretele arterial (are loc o proliferare a endoteliului ce acopera trombusul si il separa de sangele circulant)
- trombusul se poate detasa si constitui emboliile

b) AVC embolic
Embolia poate sa apara in conditii diferite, in functie de care variaza si tipurile de embolusuri. Cel mai frecvent intalnim emboli trombotici (rezultati din fracmentarea sau desprinderea unui tromb), emboli de origine cardiaca, grasime, aer, paraziti, celule tumorale, etc..
Embolii se pot produce in orice teritoriu cerebral.

c) Atacul ischemic tranzitor (AIT)
Atacul ischemic tranzitor cerebral este un episod de disfunctie cerebrală care se manifesta prin semne neurologice de focar, de multe ori intermitente, cu o durată variabila, de obicei 2-15 minute, fară sa depaseasca 24 de ore.

Simptomatologia clinică a AIT se caracterizeaza prin: instalarea in mod brusc a simptomelor, acestea atingand intensitatea maxima in cateva minute; durata variabila, in general scurta a atacurilor (in medie 14 minute in sistemul carotidian si 8 minute în cel vertebro-bazilar); reversibilitatea totala a simptomatologiei clinice. AIT se poate produce in teritoriul carotidian, in teritoriul vertebro-bazilar sau in ambele teritorii (global).

AIT in teritoriul carotidian se manifesta mai frecvent cu:
- tulburari motorii tranzitorii cu remisiune completa
- tulburari senzitive: parestezii, hipoestezii, astereognozii
- tulburarii afazice
- cecitate monoculara tranzitorie
- alte semne: tulburări apraxo-agnozice, hemianopsie laterala homonimă, cefalalgii, confuzii mentale de scurta durata

AIT in sistemul vertebro-bazilar are semne neurologice foarte variate:
- vertijul
- tulburari de motilitate până la tetraplegie
- tulburari de sensibilitate
- tulburari de vedere frecvent bilaterale
- deficite pasagere de nervi cranieni
- crizele de „drop attacks”
- tulburari ataxice
- alte semne: cefaleea, greturi, varsaturi, sughit, surditate, mutism akinetic

AIT global se caracterizeaza prin asocierea tulburarilor din cele două sisteme, pierdere de cunostinta episodica, stari confuzive episodice, ictus amnezic.
Cunoasterea si tratarea episoadelor de AIT constituie un factor important in prevenirea AVC.

6) Fiziopatologia accidentului vascular cerebral - Hemoragia cerebrala
Se disting doua mari grupe in cazurile de hemoragie cerebrala: hemoragiile intraparenchimatoase si hemoragiile meningiene. In cazul hemorahiei intraparenchimatoase, sangele se revarsa in parenchimul cerebral fie in urma unei rupturi vasculare, fie prin eritrodiapedeza. In cazul hemoragiei meningiene, sangele se scurge in meninge (invelisul care inconjoara creierul).

a) Hemoragiile intraparenchimatoase

Factorii de risc:
-  Varsta – incidenta maxima fiind intre 50-70 de ani
-  Sexul – frecventa mai mare la barbati
-  Ereditatea – este legata de predispozitia ereditara la HTA
-  Obezitatea – relatia dintre supraincarcarea ponderală si HIP este evidenta
-  Diabetul – este important datorita deteriorarilor peretelui vascular
-  Toxicele – importante sunt alcoolul si tutunul
-  Factori de mediu – se pare ca apa prea bogat mineralizata predispune la producerea precoce a HIP
-  Anotimpul – frigul si variatiile barometrice din timpul iernii reprezintă un factor de risc real
-  Sedentarismul – are un rol nefast

Factorii determinanţi:
-  Hipertensiunea arteriala – este factorul cel mai important, ea fiind prezenta la peste 75% din bolnavii cu HIP
-  Anevrismele arteriale
-  Ateroscleroza cerebrala – participa direct la apariţia HIP prin favorizarea eritrodiapedezei la bolnavii cu HTA
-  Bolile de sange – leucemia, trombocitopenia de diferite naturi, hemofilia, diatezele hemoragice, discrazia sanguină
- Arteriopatiile – trombangeita obliteranta, arterite de diferite naturi
- Alti factori etiologici rari – unele substante toxice sau medicamentoase, eclampsia, traumatisme, malformatii vasculare, tumori

Factorii declanşanţi:
- Efortul fizic, traume afective, emotii intense, stari conflictuale, insolatii, excese alimentare si alcoolice
     
b) Hemoragiile meningiene
Hemoragia meningiana rezulta in urma unei rupturi spontane a unui anevrism arterial (o mica zona de dilatare a unei artere) sau a unui traumatism cranian. Sangele se scurge intre foitele meningelor. Semnele si simptomele unei gemoragii meningiene sunt: Bolnavul acuza brusc dureri insuportabile de cap, vomita in jeturi, nu suporta lumina sau lesina inconstient, nu poate vorbi, deficit motor pe o singura parte sau paralizie faciala. Durata de dezvoltare a acestor semne si simptome poate varia de la cateva minute la cateva ore.